După decenii în care industria modei și Mass Media au promovat siluetele subțiri, sub cea a mediei populației, în ultimii ani s-a prioritizat includerea siluetelor Plus Size ca fiind noua normalitate. În acest mod, persoanele supraponderale au fost încurajate să își accepte greutatea și forma fizică, chiar dacă surplusul major de kilograme le poate dăuna sănătății.
Medicul chirurg Mihai Ionescu, specializat în chirurgia obezității, subliniază că acest nou trend în rândul adolescenților poate avea consecințe nefavorabile pe termen lung și îngreunează eforturile specialiștilor de a combate obezitatea la nivel mondial.
„Procentele cazurilor de obezitate la nivel internațional este în creștere alarmantă în special în rândul copiilor și al adolescenților. În ciuda situației alarmante, suntem martorii apariției acestui nou trend, de susținere a persoanelor cu multe kilograme în plus și chiar de prezentare a acestora ca modele de urmat. Scopul menționat este de a le face să aibă mai multă încredere în sine, deși nu se încadrează în limitele unei siluete normale, și a opri stigmatul social cu care s-au confruntat, probabil, de-a lungul anilor. Este o inițiativă bună, la nivel teoretic. Totuși, dincolo de confortul emoțional pe care îl generează această susținere, stau aspecte periculoase pentru sănătatea lor și pentru viitorul lor. Asta deoarece, inevitabil, obezitatea vine la pachet cu declanșarea multor afecțiuni ce le vor îngreuna considerabil viața și chiar le-o vor scurta. ‚Să privim pozitiv orice siluetă’ sau ‚Să ne simțim bine în corpul nostru’ sunt mesaje încurajatoare și pozitive doar la prima vedere. Desigur, aceste persoane nu trebuie niciodată excluse sau discriminate, ci ajutate să conștientizeze consecințele nefaste ale kilogramelor lor peste limită”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.
Copiii și adolescenții trebuie informați corect despre riscuri
„Avem în prezent mai mulți copii și adolescenți supraponderali și obezi ca niciodată și, totuși, lor li se transmite mesajul că este în regulă, chiar cool, să fii așa, să fie mândri de ceea ce sunt. Această nouă filosofie vine după multe decenii în care s-a promovat silueta silfidă, uneori chiar aproape de anorexie. Extremele sunt nocive, iar ceea ce ar trebui promovat, în orice situație, este normalitatea medicală. Copiii și tinerii, atât de expuși alimentelor de tip fast food și dulciurilor, trebuie să știe cât de nocive sunt acestea pentru sănătate. Moderația este mereu soluția oportună. Chiar dacă la vârste fragede bolile generate de obezitate nu se instalează atât de rapid, pericolele îi vor urmări toată viața. Organismul va ține minte ce stil de viață avea în anii copilăriei și ai adolescenței și, la maturitate, indiferent de diete și sport, memoria celulară își va spune cuvântul și vor avea mereu tendința de îngrășare. Nu mai vorbesc de majoritatea cazurilor în care obezitatea din tinerețe continuă la vârsta adultă”, adaugă medicul chirurg Mihai Ionescu.
Hainele largi, la modă, ascund problemele de greutate
“Este de observat și noul trend în industria modei, adoptat de copii și adolescenți. Aceștia obișnuiesc să poarte haine cât mai largi, fetele pantaloni cu talia foarte înaltă, cămăși și bluze largi, care camuflează silueta. La polul opus față de moda de acum 20 de ani, spre exemplu, când se purtau hainele cât mai mulate pe corp sau cu expunere generoasă de piele. În acest fel, în prezent, tinerii pot cădea în capcana de a ignora kilogramele în plus știind că nu se observă atunci când ies în societate. Astfel se poate ajunge în stadiul în care, pur și simplu, scapă de sub control asimilarea de kilograme și să treacă de pragul supraponderabilității, mergând spre zona obezității”, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.
Puțini știu ce conțin alimentele de tip fast food
“Îi vedem pe tineri ca și mari consumatori de fast food, dulciuri și nu sunt deloc firi sportive. Mulți se bazează pe ideea că aceste obiceiuri nu își lasă amprenta în anii copilăriei. Total greșit! Consumul des de junk food duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, probleme emoționale și de stimă de sine și boli cronice pe termen lung. O singură masă fast-food ar putea adăuga 160 și 310 kilocalorii în plus la aportul caloric zilnic pentru adolescenți și, respectiv, pentru copiii mai mici.
Lipsa vitaminelor precum A, C și a mineralelor precum magneziul și calciul, din aceste alimente, predispune la dezvoltarea bolilor de deficit mineral și a osteoporozei, precum și a cariilor dentare datorită aportului mai mare de zahăr.
Prezența agenților coloranți alimentari periculoși și / sau a grăsimilor trans nesănătoase în multe produse de tip fast-food și problemele legate de siguranța preparării alimentelor complică adesea problema”, adaugă medicul chirurg Mihai Ionescu.
Ce efecte neștiute mai are mâncarea fast food
“Consumul de fast-food de mai mult de trei ori pe săptămână este asociat cu șanse mai mari de tulburări atopice, cum ar fi astmul, eczemele sau rinita, în timp ce severitatea astmului este cu aproape 40% mai mare la adolescenți și mai mult de 25% la copiii mai mici. Consumul de junk food de 4-6 ori pe săptămână duce la scăderea abilităților de matematică și citire în comparație cu copiii care nu au mâncat atât de mult junk food.
Apoi, consumul ridicat de calorii, grăsimi, zaharuri în mesele repetate modifică dorințele alimentare ale copilului și face mai puțin probabil ca copilul să mănânce fibre, fructe, lapte și legume. Acest lucru poate duce la șanse mai mari de constipație.
Obiceiurile alimentare se formează în copilărie si devin stabile la maturitate. Gustul captivant al fast-food-ului face destul de puțin probabil ca organismul să mai poata savura mai târziu aromele mai puțin complicate și mai puțin picante ale mâncării obișnuite. Se ajunge astfel la obezitate, pe care o vor putea combate doar prin schimarea radicală a stilului de viață, ori prin operația de micșorare a stomacului, ce îi va ajuta să ingere o cantitate mult mai mică de alimente zilnic, ducând astfel la reechilibrarea greutății.
Mancarea de tip “fast-food” poate duce la performanțe academice alterate, deoarece nivelurile ridicate de zahăr urmate de scăderea bruscă a glicemiei, ce duce la niveluri scăzute de concentrare, fac dificilă îndeplinirea sarcinilor care necesită perioade îndelungate de atenție concentrată. Fluctuațiile zahărului din sânge pot duce, de asemenea, la schimbări ale dispoziției și lipsa de vigilență, reducând participarea la clasă.
Fast food-ul poate inhiba participarea la activități extracurriculare, deoarece nu oferă substanțe nutritive adecvate pentru activitatea fizică. Lipsa activității fizice nu numai că ține copiii în afara grupurilor de colegi, ci le și afectează sănătatea fizică și mentală.
Obezitatea poate duce la scăderea stimei de sine și la depresie. Unii copii care mănâncă junk food sunt expuși riscului de a dezvolta depresie chiar și fără obezitate. La rândul său, depresia afectează parametrii de creștere și dezvoltare, performanța academică și relațiile sociale. De asemenea, rezultă un risc mai mare de sinucidere.
Multe din băuturile dulci conțin adesea cofeină, care poate face ca somnul să fie un calvar prin alterarea ciclurilor normale de somn-veghe.
Acizii grași esențiali lipsesc de obicei din alimentele de tip fast-food. Aceștia includ acizii grași polinesaturați omega-3 și omega-6 care nu pot fi produși în organism, dar sunt esențiali pentru fabricarea membranelor celulare și sunt, de asemenea, necesari în concentrații mari în creier și retină. Lipsa unor astfel de nutrienți este considerată a fi asociată cu un comportament antisocial crescut și poate cu hiperactivitate, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a demonstra acest lucru”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.
4 milioane de oameni mor anual din cauza obezității
„Problema obezității a ajuns la proporții epidemice, peste 4 milioane de oameni murind în fiecare an ca urmare a obezității. Rata obezității continuă să crească la adulți și copii.
Conform statisticilor, din 1975 până în 2016, prevalența copiilor și adolescenților supraponderali sau obezi cu vârsta cuprinsă între 5-19 ani a crescut de patru ori de la 4% la 18% la nivel global.
Astăzi mai multe persoane sunt obeze decât subponderale în toate regiunile globului, cu excepția Africii sub-sahariene și a Asiei.
Odată considerată o problemă doar în țările cu venituri ridicate, obezitatea este acum în creștere dramatică în țările cu venituri mici și medii, în special în mediile urbane. Marea majoritate a copiilor supraponderali sau obezi trăiesc în țările în curs de dezvoltare, unde rata de creștere a fost cu peste 30% mai mare decât cea din țările dezvoltate, conform datelor oferite de OMS. Cele mai vinovate alimente în aportul ridicat de calorii sunt dulciurile si băuturile dulci. Se remarcă negativ consumul scăzut de legume, doar 8% din pacienți afirmând că le preferă. Conform EUROSTAT, România ocupă ultimul loc în Comunitatea Europeană în privința consumul de legume și fructe, cu numai 35% din populație consumând zilnic astfel de alimente.
Apoi, alimentele, în special cele hiper-palatabile (hipergustoase, bogate în grăsimi, bogate în zahăr), pot duce la o formă de dependență. Companiile alimentare au formule foarte bine concepute pentru aceste tipuri de alimente, pentru a le face plăcute și pentru a spori consumul, după cum a declarat Tera Fazzino, profesor asistent de psihologie la Universitatea din Kansas”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.
Chirurgia obezității
Cum incidența obezității este în creștere alarmantă, inclusiv în România, pentru majoritatea pacienților ajunși în acest stadiu, care nu pot lua decizia ferma de a face sport și de a schimba radical stilul alimentar, soluția de a scăpa de kilogramele în plus și de riscurile majore care le pun în pericol viața, o reprezintă chirurgia obezității. Sunt mai multe tipuri de intervenții chirurgicale în acest sens, două dintre acestea fiind cele de micșorare a stomacului și cea de montare a unui inel gastric. Acestea îi ajută să controleze cantitatea de alimente ingerată, să scape rapid de multele kilograme în plus pentru ca apoi să fie ca un moment zero pentru noua lor viață axată pe sport și nutriție sănătoasă, la indicațiile medicului chirurg care a efectuat intervenția.
Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, cu competență în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociația Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociația Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) și în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală și metabolică al spitalului Medicover București. Prin intervențiile chirurgicale efectuate, de tip gastric sleeve sau bypass gastic, Dr. Mihai Ionescu a ajutat mii de persoane să combată efectele obezității și să ajungă la o greutate normală care să îi ferească de complicațiile medicale
- Alice Peneacă, apariție superbă la show-ul Stella McCartney de la Paris Fashion Week. Ce coafură a avut și cum o poți realiza acasă! - 8 octombrie 2024
- Mobexpert lansează competiția INSPODESIGN. Se caută cei mai talentați tineri designeri de produs din România - 4 octombrie 2024
- 5 pași pentru a repara părul după expunerea la soare din vacanță - 4 octombrie 2024